Sf. Maria Egipteanca
Viaţa Sfintei Maria Egipteanca a fost consemnată de către Sfântul Sofronie, care slujit în calitate de Patriarh al Ierusalimului din 634 până în 638. El spune că Sfânta Maria a trăit în timpul vieţii sale şi că a auzit povestea ei de la un călugăr, prieten al Sfântului Zosima, cel care a întâlnit-o pe Sfântă.
O treime din toată consemnarea vieţii sale, o ocupă expunerea făcută la persoana întâi, în care Sfânta povesteşte viaţa sa păcătoasă, convertirea şi plecarea în pustie. Maria a plecat de acasă la 12 de ani, fiind prostituată în Alexandria timp de 17 ani, iar la vârsta de 29 de ani s-a convertit şi a plecat în deşert. Pe tot parcursul timpului cât fost prostituată, nu a primit, de fapt, plată pentru favorurile sexuale, ci a supravieţuit din cerşit şi din torsul firelor aspre de in. Aşadar, ea era în starea aceasta păcătoasă doar pentru satisfacerea dorinţelor trupeşti şi nu din interese materiale.
Este foarte probabil că fusese botezată în copilărie, de vreme ce nu se vorbeşte de vreun botez, după convertirea ei. Iar, în povestea ei, spune: „sunt protejată de Sfântul Botez”. Mai mult, putem presupune că a beneficiat de o educaţie creştină, deoarece prima sa rugăciune de pocăinţă i-o adresează Maicii Domnului. Convertirea Mariei a avut loc la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, la Ierusalim, pe 14 septembrie. Ştim că în 614, perşii au furat Sfânta Cruce de la Ierusalim şi nu a fost returnată până după campania anti persană a împăratului Heraclie, în 629.
Icoana Maicii Domnului, înaintea căruia Maria Egipteanca s-a rugat, în Biserica Sfântului Mormânt, era aşezată „pe un loc înalt”, în curtea dinaintea bisericii construite de împăratul Constantin cel Mare. Ea este menţionată, de exemplu, de către Pelerinul din Piacenza (cca. 570) şi de către Epifanie Monahul (secolul al VIII-lea). Epifanie afirmă în mod explicit că a văzut „în partea stângă a bisericii Sfântului Constantin… icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care i-a interzis Sfintei Maria să intre în biserică, în ziua Înălţării Sfintei Cruci”. Înainte de a merge în deşert, Maria a primit Sfânta Împărtăşanie în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, în apropiere de râul Iordan. Biserica, construită de către împăratul Anastasie I (491-518), era situată la aproximativ 8 km nord de Marea Moartă şi aproximativ 30 km de Ierusalim, în locul tradiţional al botezului lui Hristos, de către Ioan Botezătorul.
Maria a trăit 47 ani în deşert şi niciodată nu a întâlnit vreun om în toţi aceşti ani. Astfel, atunci când l-a întâlnit pe Zosima, era de 76 de ani, iar Zosima de 53 de ani. Maria a murit când era de aproximativ 78 de ani, pe 1 aprilie, în joia Săptămânii Patimilor, ceea ce înseamnă că, în acel an, Învierea Domnului a căzut pe 4 aprilie, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2010. Maria a întâmpinat mari ispite în deşert timp de 17 ani, adică un număr egal de ani cu anii petrecuţi în desfrâu, în Alexandria.
Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte pe Sfânta Maria Egipteanca pe 1 aprilie şi în Duminica a V-a a Postului Mare, dar ea este cinstită şi în Biserica Catolică. Există o capelă dedicată Sfintei Maria, în Biserica Sfântului Mormânt, care comemorează momentul convertirii sale.
Sursa: Doxologia.ro